Călărași, pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene în perioada 2021–2027
Județul nostru se află pe ultimul loc în clasamentul național privind absorbția fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2021–2027, potrivit celor mai recente date publicate la 2 decembrie 2025. La Călărași au fost atrase doar 1,17 miliarde de lei în proiecte contractate, cel mai redus nivel din țară.
Harta națională a absorbției fondurilor europene evidențiază un decalaj major între județele cu centre urbane puternice și zonele periferice. În timp ce Bucureștiul depășește 28 de miliarde de lei, iar Dolj, Cluj și Iași au fiecare peste 8 miliarde de lei, Călărași rămâne semnificativ în urmă, fiind încadrat în categoria județelor cu cel mai scăzut nivel de investiții europene.
Bucureștiul rămâne lider autoritar, cu 28,3 miliarde lei, urmat de Dolj (9,27 mld. lei), Cluj (8,67 mld. lei) și Iași (8,01 mld. lei).
Călărași înregistrează cea mai slabă performanță din țară
La polul opus, Călărași (1,17 mld. lei) este urmat de Ialomița (0,97 mld. lei), Giurgiu (0,89 mld. lei) și Botoșani (0,87 mld. lei), formând zona cu cea mai redusă capacitate de atragere a fondurilor europene.
Specialiștii pun rezultatele slabe pe seama capacității administrative reduse, a lipsei proiectelor majore de infrastructură și a dificultăților întâmpinate în atragerea de expertiză tehnică. Județul Călărași este într-o zonă vulnerabilă, cu un potențial nevalorificat și cu instituții care au nevoie de sprijin pentru a putea genera proiecte consistente. Călărașiul pare blocat într-o inerție administrativă periculoasă, fără viziune și fără capacitate de acțiune.
De ce e Călărașiul pe ultimul loc? Pentru că administrația locală e paralizată
1. Lipsă de competență
Instituțiile județului nu reușesc să dezvolte proiecte competitive.
Nu pentru că nu ar exista nevoi — ci pentru că nu există capacitatea de a le transforma în proiecte eligibile.
2. Absența totală a unei strategii
În timp ce alte județe lucrează cu planificări pe termen lung, Călărașiul funcționează încă în regim „de azi pe mâine”.
Așa ceva nu mai este neglijență — este iresponsabilitate administrativă.
3. Infrastructură subdezvoltată
Fără drumuri, fără conexiuni, fără proiecte majore — județul rămâne izolat și neatractiv pentru investitori.
Ce soluții există pentru județele aflate la coadă:
➤ Sprijin tehnic și consultanță dedicată
Echipe mixte regionale care să ajute la scrierea, depunerea și gestionarea proiectelor.
➤ Apeluri de finanțare adaptate pentru județele vulnerabile
Proiecte simplificate, praguri reduse de cofinanțare și linii de finanțare dedicate exclusiv zonelor slab dezvoltate.
➤ Prioritizarea investițiilor strategice
Modernizarea infrastructurii rutiere, sanitare, educaționale și digitalizarea instituțiilor locale.
➤ Crearea unui fond național de susținere pentru cofinanțare
Un mecanism care să ajute autoritățile locale ce nu dispun de bugete suficiente pentru contribuția proprie.
Harta absorbției fondurilor europene arată clar: România se dezvoltă cu viteze diferite, iar județele vulnerabile riscă să rămână blocate într-un profil economic fragil. Pentru Călărași, lipsa accesării fondurilor europene nu este doar o problemă administrativă, ci una care afectează direct viitorul comunităților, infrastructura, serviciile publice și competitivitatea zonei.
Doar prin măsuri dedicate, sprijin tehnic consistent și prioritizarea investițiilor, județul poate recupera decalajele și poate redeveni atractiv pentru locuitori și investitori.
About Author
