Semnal de alarmă în județul Călărași: Peste 25% dintre copii nu finalizează clasa a VIII-a

Print 🖨 PDF 📄 eBook 📱

Un nou raport privind participarea la educație în România atrage atenția asupra unei situații alarmante: în anumite județe, procentul copiilor care nu reușesc să finalizeze clasa a VIII-a depășește 25%. Aceasta este o problemă majoră în județul Călărași, unde lipsa de acces la educație continuă să afecteze un număr semnificativ de elevi.

Astfel, în timp ce, la nivel național, ponderea elevilor înscriși în clasa pregătitoare acum nouă ani și care nu au ajuns până la finalul clasei a VIII-a este de puțin peste 15%, în plan teritorial, putem observa discrepanțe foarte mari, existând județe unde nivelul acestui indicator se apropie sau depășește pragul de un sfert dintre elevii înscriși la școală: Giurgiu (27,26%); Călărași (25,9%), Covasna (24,51%).

Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ). În acest an, un număr de 160.467 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Națională, adică 15,42% dintre copiii înscriși în clasa pregătitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.

Totodată, analiza făcută de „Salvați Copiii” ne arată faptul că cele șase județe cu un procent al pierderilor și insucceselor la nive de promoție de peste 50% sunt:

Diferența dintre numărul elevilor înscriși la Evaluarea Națională și cel al celor care au susținut probele la Evaluarea Națională a atras atenția opiniei publice și factorilor de decizie, iar o parte din factorii care stau la baza acestor pierderi la final de gimnaziu reclamă analiză și intervenție pe termen scurt și mediu.

În acest an, înscrierile la Evaluarea Națională au avut loc în perioada 11-14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie. Putem observa că în acest an a apărut o desincronizare între instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil și în acest an, dispunea înscrierea automată la Evaluarea Națională doar pentru absolvenții clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluării Naționale 2024 a lăsat loc și pentru astfel de cazuri în care înscrierile au inclus și elevi a căror situație școlară ulterior clarificată a fost de corijență sau repetenție.
Pe de altă parte, diferența include elevii cu cerințe educaționale speciale care au urmat programa învățământului special sau au beneficiat de adaptări curriculare (indiferent dacă au învățat în școli de masă sau speciale). Acești elevi sunt și ei automat înscriși, dar susțin Evaluarea Națională doar la cererea expresă a părinților sau reprezentanților legali. Iar astfel de cereri nu sunt înaintate în toate cazurile, mai ales în condițiile în care adaptările disponibile pentru acești elevi țin doar de condițiile de examen, nu și de subiecte.
În final, o mică parte a celor care nu s-au prezentat la examen este reprezentată de elevii olimpici cu rezultate deosebite (care au locuri asigurate în liceele dorite, fără a trebui să susțină Evaluarea Națională).

Abandonul școlar

Potrivit celor mai recente date oficiale, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a rămas constantă în ultimii ani, fiind de 1,2% în 2021-2022 și 2020-2021 și de 1,3% în 2019-2020.

Cu toate acestea, aceste cifre oficiale sunt contrazise de datele Eurostat, care arată că 12,2% dintre copiii români de vârstă gimnazială nu frecventau școala în 2021-2022, iar procentul a crescut la 15,86% în anul școlar 2022-2023. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la veridicitatea și acuratețea datelor oficiale, evidențiind o problemă gravă în sistemul educațional românesc.

sursă – comunicat de presă Salvați Copiii