Grama a scumpit iar apa la Călărași!?
Ei, da, titlul e o mică ironie pentru cei care, „la ordin”, urlau pe toate gardurile că Eduard Grama e singurul vinovat pentru scumpirile apei.
Numai că… surpriză! Grama nu mai e director Ecoaqua din noiembrie anul trecut, dar facturile continuă să crească. Cine mai e de vină acum? Tot el? Sau, poate, vreo fantomă din biroul fostului director care umblă noaptea pe la contoare?
Realitatea e simplă: timpul a trecut, iar adevărul a început să iasă la suprafață. Scumpirile nu erau despre Grama, ci despre un sistem care funcționează după alte „ordine”, mult mai discrete și mai puțin transparente.
Călărășenii au primit o nouă lovitură direct pe factura de apă. Începând cu 01.08.2025, litrul vital pentru viață se plătește mai scump: tariful la apă potabilă a crescut de la 8,23 lei/m³ + TVA la 9,14 lei/m³, iar canalizarea/epurarea de la 8,11 lei/m³ la 8,26 lei/m³.
Explicația oficială? O „sustenabilitate financiară” necesară pentru derularea unui mega-proiect european de aproape 400 de milioane de euro.
Realitatea? Proiectul e pe butuci, iar banii riscă să se evapore, la fel ca încrederea oamenilor în administrație.
Proiect european – din vis în coșmar
În loc de modernizarea infrastructurii de apă din Călărași și Ialomița, s-a ajuns la datorii de peste 80 milioane de lei. Primăriile, acționari la Ecoaqua, ar trebui să acopere gaura – virând sume colosale într-un cont special la Trezorerie. Șansele? Zero.
Pe scurt, promisiunile s-au topit, banii s-au dus, iar cetățeanul plătește.
Personaje cheie și umbre de influență

La masa răspunderilor, toată lumea se ferește de scaunul „fierbinte”:
Marius Sbârcea, directorul general al Ecoaqua, cel care administrează compania care a intrat cu frâna de mână trasă. Din informațiile noastre se pare că acesta este pe făraș.
Alin Drăgulin, șeful ADI Ecoaqua, de unde ar fi trebuit să vină coordonarea, dar care pare mai degrabă absentă.
Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași, cel care promitea apă ieftină în campanie, dar a livrat… facturi umflate.
Bogdan Mihai, vicepreședinte CJ, fost membru al ADI Ecoaqua, „mintea limpede”, omul despre care se spune că trage sforile politice și administrative, declarând în mopd oficial că „am stopat prețul la apă!„.
Lista ar putea continua, dar toți au un numitor comun: tăcerea și pasarea responsabilității.
Scopul urmărit a fost rezilierea contractelor de execuție din etapa I a proiectului, semnate de fostul director Eduard Grama, care a refuzat să se conformeze solicitărilor și intereselor venite din partea CJ Călărași.
Presiuni la Minister
Edilii din județe au fost convocați la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene. Tema? Rezilierea pe cale amiabilă a contractului.
Alții analizează retragerea din ADI Ecoaqua, considerând că această structură a adus mai mult pagube decât soluții. Un primar, sub protecția anonimatului, a răbufnit: „Nu e posibil așa ceva! Vor să ne ia banii cheltuiți deja. Dacă e nevoie, facem grevă în fața Ministerului. Ne-au chemat la Minister, să vedem ce vom face acolo… Noi o să dezbatem în Consiliul Local ieșirea din această ADI pentru că nu ne-a ajutat cu nimic.”
Cetățeanul, marele pierzător
De fapt, pentru oamenii simpli, ecuația e cinică și dureroasă: facturi mai mari, infrastructură nerealizată, datorii colosale este egal: faliment social și economic.
În loc de investiții în conducte și stații moderne de epurare, cetățeanul plătește neputința și complicitatea unor autorități care se ascund în spatele jargonului administrativ.
Iar dacă Ecoaqua intră în faliment, oamenii vor rămâne nu doar cu buzunarele goale, ci și cu o întrebare amară: cine răspunde pentru catastrofa financiară și pentru batjocura adusă interesului public?
Curtea de Apel București urmează să tranșeze litigiile. Până atunci, la Călărași se bea zilnic aceeași apă amară: scumpă, nesigură și plină de promisiuni ratate.
