Anchetă la Spitalul Județean Călărași: infecții nosocomiale, secții supraaglomerate și lipsă de control sanitar
Exclusiv! În timp ce lucrările de modernizare la aripa veche a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian” continuă, pacienții și personalul medical se confruntă cu o criză ascunsă sub tencuiala proaspătă: aglomerare extremă, condiții improprii de igienă și o explozie de infecții nosocomiale cu bacterii multirezistente.
Opt secții pe un singur etaj! Pacienți cazați câte șase într-un salon de cinci
Cardiologia, Geriatria, Medicina Internă, Nefrologia, Gastroenterologia, Diabetul Zaharat, Neurologia și Recuperarea Medicală funcționează în prezent pe același etaj! În mod normal, un singur etaj poate acoperi doar o secție medicală, nu opt! În unele saloane, pacienții sunt cazați câte șase paturi într-o încăpere, deși spațiul este proiectat pentru cinci persoane. „Nu mai avem loc să ne mișcăm printre paturi, să facem tratamentul. Pacienții sunt lipiți unul de altul, iar asistentele abia pot manevra tărgile. Recuperarea medicală se face pe holuri”, a declarat sub anonimat o asistentă medicală.
Gunoi și deșeuri medicale printre bolnavi
Pe același etaj, traseul deșeurilor menajere și medicale trece direct pe lângă saloane. Sacii cu materiale contaminate sunt transportați pe aceleași culoare pe unde circulă pacienții și personalul.
„Sunt zile în care gunoiul medical stă ore întregi pe holuri, lângă pacienți. Este o sursă sigură de contaminare”, afirmă un angajat din curățenie.
Situația este agravată de faptul că, pe același traseu al deșeurilor, se află dulapuri medicale și materiale sanitare, depozitate necorespunzător pe hol. În mod normal, aceste materiale trebuie păstrate în spații de depozitare dedicate, închise și igienizate, nu în zone de circulație.
De asemenea, nu este clar dacă Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a emis o aprobare pentru acest aranjament temporar, având în vedere că materialele sanitare, hârtia și textilele depozitate pe coridoare pot alimenta un incendiu și pot favoriza propagarea rapidă a focului. Din fericire, până acum nu au existat incidente, însă riscul este evident și ignorat.
În lipsa spațiilor funcționale, asistentele și personalul medical își desfășoară activitatea direct pe holuri, unde au fost amplasate calculatoare și mese de lucru. Acolo se prepară tratamentele și se întocmesc fișele medicale, pentru că în saloanele supraaglomerate nu mai există loc pentru desfășurarea activităților medicale de bază.
Criză și la Neurologie: pacienți cu AVC trimiși acasă
Situația devine critică și la secția de Neurologie, singura de acest tip din județul Călărași. Din cele 30 de paturi existente în mod normal, doar 12 sunt funcționale în prezent, din cauza relocărilor și a lipsei de spațiu.
Consecințele sunt dramatice: pacienți cu simptome de accident vascular cerebral (AVC) sunt trimiși acasă de la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) pe motiv că „nu sunt locuri la internare”.
„Ni se spune că nu sunt paturi disponibile. Oamenii pleacă acasă cu simptome neurologice clare, iar în mod normal ar trebui internați, monitorizați și să li se repete un CT la 24 de ore”, a explicat sub protecția anonimatului o sursă medicală din spital.
Într-un caz recent, un pacient care lucra la fabrica Catex a fost trimis acasă de la UPU, deși prezenta simptome neurologice. La scurt timp, persoana a intrat în comă și a decedat.
Cazul ridică semne de întrebare privind respectarea protocoalelor medicale în cazurile de urgență neurologică și responsabilitatea conducerii spitalului pentru lipsa locurilor la internare.
Număr crescut de infecții și decese suspecte
Potrivit surselor medicale, în ultimele luni s-au înregistrat mai multe decese la pacienți diagnosticați ulterior cu infecții nosocomiale.
„Am avut cazuri cu pioceanic și clostridium depistate la autopsie. Numărul acestor infecții a crescut semnificativ față de anul trecut”, spune un medic din spital, care a dorit să rămână anonim.
Bacterii periculoase: Klebsiella, Pseudomonas și Clostridium
Infecțiile nosocomiale depistate în spital nu sunt simple contaminări. Analizele efectuate în ultimele luni au identificat trei bacterii cu potențial letal:
Klebsiella pneumoniae
Tip: Bacil Gram negativ, frecvent întâlnit în intestin și pe piele.
Infecții cauzate: Pneumonii, infecții urinare, septicemii.
Cauză: Transmitere prin mâinile personalului medical, echipamente contaminate și lipsa igienei în zonele aglomerate.
Pericol: Foarte frecventă în secțiile ATI, cu risc mare de mortalitate.
Pseudomonas aeruginosa („pioceanic”)
Tip: Bacil Gram negativ, trăiește în medii umede – chiuvete, robinete, aparate medicale.
Infecții cauzate: Pneumonii severe, infecții urinare, infecții ale plăgilor și arsurilor.
Cauză: Expunere la apă contaminată, echipamente nedezinfectate, ventilație deficitară.
Pericol: Extrem de rezistentă la antibiotice – una dintre cele mai agresive bacterii nosocomiale.
Clostridium difficile
Tip: Bacil Gram pozitiv, anaerob, care formează spori rezistenți.
Infecții cauzate: Diaree severă post-tratament antibiotic, colită pseudomembranoasă, gangrenă gazoasă.
Cauză: Utilizarea excesivă a antibioticelor și lipsa dezinfectării riguroase a suprafețelor.
Pericol: Sporii pot supraviețui săptămâni întregi în mediul spitalicesc.
Supraaglomerarea, un risc asumat pentru imagine
Potrivit mai multor surse din cadrul administrației locale, situația actuală de supraaglomerare ar fi putut fi evitată. Pentru a puncta la capitolul imagine și a încheia rapid contractele de modernizare finanțate cu sume consistente, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Bogdan Mihai, cel care coordonează domeniul sănătății din județ, ar fi putut amâna relocarea pacienților până la finalizarea noului corp de clădire care ar fi trebuit să fie gata de mult.
Transferul în spațiile temporare, lipsite de condițiile minime de siguranță epidemiologică, a fost astfel o decizie grăbită, cu consecințe vizibile asupra sănătății pacienților și a personalului medical.
Mai grav, se pare că DSP Călărași a emis un aviz de funcționare pe termen nedeterminat, deși condițiile din saloane nu respectă normele minime privind suprafața per pacient și circuitele sanitare. Această decizie ridică întrebări serioase despre rolul instituției în protejarea sănătății publice, nu doar în formalizarea funcționării spitalelor.
Între renovare, imagine și risc biologic
Spitalul Județean Călărași a devenit un exemplu dureros al crizei din sistemul sanitar românesc. Supraaglomerarea, lipsa de igienă și lipsa de reacție a autorităților au transformat unitatea medicală într-un potențial focar epidemiologic.
Iar în unele cazuri, cum s-a întâmplat la Neurologie, această criză administrativă s-a transformat într-o tragedie umană.
„Nu e vorba doar de clădiri vechi sau lucrări. Este vorba de viețile oamenilor care vin aici să se vindece și pleacă mai bolnavi decât au venit”, afirmă un cadru medical.
Deși am transmis către SJU Călărași mai multe întrebări privind acest caz, până la publicarea articolului nu am primit niciun punct de vedere oficial din partea instituției
Redacția noastră a sesizat Ministerul Sănătății și organele abilitate pentru a solicita demararea unui control urgent privind condițiile igienico-sanitare și gestionarea infecțiilor nosocomiale în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian” Călărași.
Direcția de Sănătate Publică desfășoară deja un control în acest moment la Spitalul județean din Călărași.

