Din București la Ciocănești: drumul deșeurilor și oamenii din spatele lui

Gestionarea deșeurilor, între investiții publice și controverse privind transferul de gunoi din București.

Sistemul de gestionare a deșeurilor din județul Călărași, prezentat oficial de autorități ca un model de infrastructură modernă, se află în centrul unor controverse legate de proveniența deșeurilor, traseul acestora și rolul unor persoane și firme implicate anterior în anchete privind infracțiuni de mediu.

Vizită oficială la CMID Ciocănești

În luna noiembrie 2025, Consiliul Județean Călărași a anunțat, printr-o postare publică, că o echipă condusă de președintele CJ, Vasile Iliuță, a efectuat o vizită de lucru la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Ciocănești, pentru evaluarea funcționării sistemului județean de gestionare a deșeurilor.

Potrivit comunicării oficiale, centrul este operat de Drumuri și Poduri SA, în baza unui contract de delegare prelungit la 27 octombrie 2025, și asigură sortarea, compostarea, tratarea și depozitarea controlată a deșeurilor, având un depozit ecologic cu o capacitate de aproximativ 3,5 milioane de tone.

În imaginile și materialele video publicate cu ocazia vizitei apare și Nersidan Denis Sabin, prezentat drept șef de stație la CMID Ciocănești.

Denis Sabin (stânga), Vasile Iliuță (drepta)

Legături cu fosta groapă de gunoi Ulmeni

Conform informațiilor furnizate de surse locale și documentate în mai multe articole de presă, Nersidan Denis Sabin ar fi ocupat anterior funcția de administrator al gropii de gunoi de la Ulmeni (jud. Călărași), locație care a făcut obiectul unor investigații privind depozitarea ilegală a deșeurilor.

Groapa de la Ulmeni este menționată în anchete și materiale de presă ca destinație pentru cantități semnificative de deșeuri provenite din Municipiul București, Voluntari, Giurgiu și Ilfov, în perioada 2019–2022.

Direcționarea deșeurilor din București către Călărași

Potrivit datelor prezentate în documente, deșeurile ajunse în zona Oltenița–Ulmeni ar fi provenit în principal din:

Sectorul 2 București – aproximativ 500 tone/zi,

Sectorul 3 – aproximativ 450 tone/zi,

Sectorul 5 – aproximativ 300 tone/zi,

Municipiul Giurgiu – aproximativ 100 tone/zi,

Ilfov și Voluntari – aproximativ 200 tone/zi.

Transferul ar fi fost realizat prin mai multe platforme de sortare și transfer, unele descrise în anchete ca fiind neautorizate sau operate în baza unor autorizații contestate, amplasate în București și Ilfov.

Autorizații de mediu și persoane menționate în anchete

În cadrul investigațiilor efectuate de procurorii DNA sunt menționate mai multe persoane din structuri de mediu care ar fi emis autorizații considerate nelegale de către surse citate:

Steluța Boitan și Maria Păun – APM Călărași, pentru firmele Utiltrailer și Cassano Metal;

Simona Aldea și Elena Gîrban – APM București, pentru operatori de salubrizare din București;

Ioana Popescu – APM Giurgiu;

Octavian Pătrașcu și Ciprian Șoavă – ANPM, pentru susținerea și emiterea unor autorizații la nivel central.

De asemenea, în anchetele procurorilor se arată că proprietarii firmelor Cassano Metal SRL și Utiltrailer ar fi rude cu Maria Păun, șef serviciu reglementări în cadrul APM Călărași, aspect care a ridicat suspiciuni privind conflicte de interese.

Teren concesionat la Ciocănești și proiecte de sortare

Documente în exclusivitate care au intrat în posesia redacției noastre indică faptul că, în anul 2025, Primăria Comunei Ciocănești a concesionat un teren de peste 5,3 hectare către SD3 Salubritate și Deszăpezire S3 SRL, pentru realizarea unui proiect de sortare și tratare a deșeurilor.

În acest context, o firmă de consultanță a fost împuternicită să obțină avizele necesare pentru un proiect de investiții privind o unitate de producție industrială cu activități de sortare a deșeurilor, pe raza comunei Ciocănești.

Reacții și îngrijorări locale

În timp ce autoritățile județene susțin că investițiile recente, inclusiv introducerea sistemului de tratare mecano-biologică (TMB), vor contribui la creșterea ratei de reciclare și la protejarea mediului, în spațiul public au apărut îngrijorări potrivit cărora județul Călărași ar putea deveni, în fapt, principala destinație pentru deșeurile generate în București.

Cazul se înscrie într-un context mai larg al anchetelor privind infracțiuni economice, evaziune fiscală, fraudarea fondurilor de mediu și raportări fictive de reciclare, care au dus, în anii anteriori, la percheziții și rețineri în București și mai multe județe.