Etichetă: poluare

  • Garda de Mediu răspunde după articolul publicat de Ediția: controale și sancțiuni la Ciocănești și Vasilați

    Garda de Mediu răspunde după articolul publicat de Ediția: controale și sancțiuni la Ciocănești și Vasilați

    În urma articolului publicat de Ediția, care semnala prezența depozitelor ilegale de deșeuri în apropierea rampei ecologice de la Ciocănești, autoritățile au transmis un punct de vedere oficial. Solicitarea de informații a fost formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

    Potrivit răspunsului transmis de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Călărași, în ultimii doi ani au fost efectuate mai multe controale privind respectarea regimului deșeurilor și starea de salubrizare a localităților vizate.

    Concret, instituția precizează că au avut loc:

    două inspecții de mediu în unitatea administrativ-teritorială Vasilați;

    trei inspecții de mediu în unitatea administrativ-teritorială Ciocănești.

    În urma acestor verificări, au fost aplicate sancțiuni contravenționale ambelor administrații locale. Totodată, Garda de Mediu a dispus o serie de măsuri menite să reducă fenomenul depozitării ilegale de deșeuri.

    Printre acestea se numără monitorizarea zonelor vulnerabile unde sunt frecvente abandonările de gunoi, implementarea și respectarea colectării separate a deșeurilor, precum și asigurarea transportului, tratării, valorificării și eliminării finale în condiții legale, inclusiv pentru deșeurile periculoase.

    De asemenea, autoritățile au subliniat obligația administrațiilor locale de a lua măsuri pentru creșterea procentului de reciclare, în conformitate cu legislația în vigoare.

    Răspunsul instituției vine în contextul în care articolul publicat de Ediția evidenția existența unor depozite ilegale de deșeuri la doar câteva sute de metri de rampa ecologică de la Ciocănești, situație care ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului de management al deșeurilor din județ.

    Deși autoritățile confirmă efectuarea controalelor și aplicarea sancțiunilor, realitatea din teren indică faptul că problema persistă, ceea ce sugerează necesitatea unor măsuri mai ferme și a unui control mai riguros.

    Situația rămâne în atenția opiniei publice, iar eficiența intervențiilor autorităților va putea fi evaluată în perioada următoare, în funcție de evoluția acestor probleme semnalate.

    ✍️ Cătălin Nițu

    Citește și: Călărași – JUDEȚUL CU RAMPĂ ECOLOGICĂ ȘI GUNOAIE PE CÂMP! Milioane pentru „sistem integrat”, dezastru la câteva sute de metri de rampă!

  • Apă cu bacterii și chimicale în județul Călărași: peste 40 de localități, expuse riscurilor grave pentru sănătate

    Apă cu bacterii și chimicale în județul Călărași: peste 40 de localități, expuse riscurilor grave pentru sănătate

    Exclusiv! Un raport al Direcției de Sănătate Publică Călărași a scos la iveală o realitate alarmantă: sute de analize neconforme, rețele de apă contaminate bacteriologic și chimic, iar zeci de comunități din Călărași beau, zilnic, apă care nu respectă standardele minime de potabilitate.

    Sute de analize neconforme: o problemă sistemică

    Conform datelor obținute din raportul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Călărași, în anul 2024 au fost efectuate 6242 de analize ale apei potabile, dintre care 1739 în cadrul monitorizării de audit și 4503 în monitorizarea operațională.
    Rezultatele sunt îngrijorătoare: 323 de probe au fost neconforme, semnalând abateri majore de la normele sanitare.

    Problemele se împart între contaminări bacteriologice, care indică prezența agenților patogeni periculoși și depășiri la parametri chimici, care arată poluarea surselor de apă cu substanțe toxice.

    Contaminare bacteriologică masivă: E. coli, coliformi și enterococi în apa de băut

    Cele mai grave neconformități vizează calitatea microbiologică a apei.
    În 83 de probe, inspectorii DSP au identificat bacterii coliforme, în localități precum Roseți, Modelu, Dragalina, Borcea, Grădiștea, Nicolae Bălcescu, Rasa sau Vlad Țepeș.

    De asemenea, enterococii – bacterii care semnalează contaminare cu materii fecale: au fost descoperiți în 35 de probe, inclusiv în Fundeni, Ulmeni, Budești, Spanțov, Gurbănești, Grădiștea.

    Și mai alarmant, bacteria E. coli, indicator direct de poluare fecală, a fost identificată în 19 probe de apă provenite din Borcea, Vlad Țepeș, Frăsinet, Cunești și Bogata.

    „Prezența acestor bacterii în apa de consum reprezintă un risc imediat pentru sănătate. Vorbim despre posibilitatea apariției de gastroenterite, hepatită A sau infecții intestinale grave, mai ales în rândul copiilor și vârstnicilor”, explică un medic epidemiolog din Călărași.

    Poluare chimică: nitrați, nitriți și amoniu peste limitele admise

    Analizele chimice completează tabloul unei crize de igienă publică. S-au constatat depășiri ale concentrațiilor admise la mai mulți parametri:

    • Nitrați – 16 probe neconforme, în special în Modelu și Boșneagu (Ulmu);

    • Nitriți – 4 probe depășite, în Dragalina și Nicolae Bălcescu;

    • Amoniu – 48 de probe neconforme, în Dragalina, Vlad Țepeș, Valea Argovei, Dorobanțu, Gurbanesti, Siliștea.

    Nitrații și nitriții provin din îngrășăminte chimice, dejecții animale sau ape uzate care se infiltrează în pânza freatică. În cazul sugarilor, aceștia pot provoca methemoglobinemie („boala albastră”), o afecțiune care împiedică oxigenarea corectă a sângelui.
    Amoniul, în schimb, indică poluare recentă, adesea cauzată de scurgeri din fose septice sau deversări necontrolate.

    Infrastructură degradată, control deficitar și nepăsare administrativă

    Specialiștii consultați de redacția noastră arată că problemele nu țin doar de poluare naturală, ci de un lanț de neglijențe și lipsă de control.

    • Rețele de distribuție vechi sau improvizate, conducte sparte și puțuri neautorizate.

    • Lipsa clorinării eficiente, confirmată de 97 de probe neconforme la „clor rezidual liber” – adică apă insuficient dezinfectată.

    • Operatori locali fără licență sau autorizație sanitară, aspect semnalat inclusiv de Curtea de Conturi.

    • Poluare agricolă necontrolată, fără zone de protecție între terenuri fertilizate și sursele de apă.

    „În multe cazuri, apa care curge la robinet este extrasă din foraje de mică adâncime, neprotejate, exact din zonele unde se aruncă dejecțiile animale sau se spală utilajele agricole. Este o bombă biologică tăcută”, a declarat sub protecția anonimatului un inspector sanitar local.

    Zeci de comunități expuse riscului

    Lista localităților afectate este copleșitoare: Roseți, Modelu, Fundeni, Dragalina, Borcea, Vlad Țepeș, Nicolae Bălcescu, Grădiștea, Frumușani, Spanțov, Budești, Valea Argovei, Dorobanțu, Frăsinet, Dănești și multe altele.
    În total, peste 40 de localități din județ figurează în raportul DSP cu probleme de potabilitate.

    În unele sate, oamenii știu că apa „nu e bună”, dar nu au alternativă.

    Riscul pentru sănătate: cât de expus este județul Călărași

    DSP estimează că peste 200.000 de consumatori sunt conectați la sisteme de alimentare care au înregistrat cel puțin o neconformitate în ultimul an. Deși autoritățile susțin că „situația este monitorizată permanent”, realitatea din teren arată o criză structurală de sănătate publică: apă contaminată, lipsă de investiții și informare deficitară a populației.

    Medicii avertizează că efectele nu sunt imediate, dar pot deveni cronice: de la infecții repetate la afecțiuni digestive și renale.

    O criză ignorată

    Raportul DSP Călărași pentru 2024 nu este doar o listă de cifre, este un semnal de alarmă. În timp ce în documente se vorbește despre „măsuri corective”, în teren oamenii continuă să consume apă contaminată.

    Județul nostru se află în fața unei crize silențioase, dar profunde: o combinație de poluare, nepăsare și lipsă de responsabilitate care afectează direct sănătatea publică.

    ✍️ Cătălin Nițu

  • Poluarea aerului la Călărași a depășit limitele normale

    Poluarea aerului la Călărași a depășit limitele normale

    Reportaj marca – Ediția. Poluarea aerului la Călărași a depășit limitele normale. În Județul Călărași sunt aplasate 3 stații de Monitorizare a Calității Aerului, două dintre ele fiind pe raza municipiului. Staţia CL2 amplasată în zona Stadionului Municipal a înregistrat zilele trecute o depășire a indicelui de poluare peste limita admisă și anume: NO, NO2, NOx, CO, Benzen.

    Mai grav este că în ultimii ani, călărășenii se îmbolnăvesc pe capete datorită poluării masive la care sunt expuși. Cifrele ne arată că bolile de pneumonie cauzate factorilor de poluare sunt în creștere, copii fiind cei mai predispuși și continuă să crească.

    Poluarea este un factor alarmant care ne îngrijorează. Cel puțin la nivel mondial se iau măsuri pentru reducerea factorilor de poluare însă pe plan local, autoritățile nu au o strategie sau un plan de reducere a măsurilor sau a factorilor poluanți. Suntem „gazați„ la propriu și asta se observă foarte clar din datele Direcției de Sănătate Publică Călărași și a măsurătorilor făcute de stațiile pentru calitatea aerului amplasate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). 

    Reţeaua de Monitorizare a Calităţii Aerului din municipiul Călăraşi este formată din două staţii
    automate de monitorizare ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului,
    echipate cu analizoare performante şi care aplică metodele de referinţă impuse de legislaţia
    europeană. Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română transpusă din cea
    europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011 având scopul de a evita, preveni şi reduce
    efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său. Rețeaua are următoarea
    structură:

    – Staţia CL1 amplasată în zona Orizont, este staţie de trafic şi monitorizează influenţa
    traficului asupra calităţii aerului, în scopul de a evidenţia nivelul de poluare la care este
    expusă populaţia. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 automat şi
    gravimetric, Pb (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line).
    – Staţia CL2 amplasată în zona Stadionului Municipal este staţie de fond urban şi
    monitorizează nivelul de poluare din ariile urbane, influenţa „aşezărilor umane”, fără să fie
    influenţate direct de trafic sau industrie.
    Poluanţii monitorizaţi sunt : SO2, NO, NO2, NOx, CO, ozon, Pb (din PM10), PM10, Benzen, Toluen,
    O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line). Sunt monitorizaţi totodată şi parametrii meteorologici
    (direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).

    Din măsurătorile stației CL-2 amplasată în zona stadionului Municipal Călărași, reiese clar faptul că au fost depășite cu mult peste limita normală emisiile la NOx, Benzen și NO. Zilele trecute, măsurătorile au înregistrat o depășire a indicelui de poluare într-un grad rău, alarmant pentru populație și mediul înconjurător.

    Din cauza nivelului foarte poluant, riscurile antropice sunt crescute, calitatea
    apei, a aerului și a solului, fiind direct afectate. Factorii de risc majori identificați sunt: pulberile în
    suspensie și substanțele poluante din atmosferă, resturile și deșeurile deversate direct în rețeaua
    hidrografică subterană și de suprafață.

    Indice poluare – Călărași

    -dioxid de azot şi oxizi de azot (NO2/NOX),

    -particule în suspensie (PM10, PM2,5),

    -benzene (C6H6),

    -nichel (Ni),

    -dioxid de sulf (ŞO2),

    -monoxid de carbon (CO),

    -plumb (Pb),

    -arsen (Aş)

    Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

    • Efecte asupra sănătăţii populației

    Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripă.

    Benzen

    Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.

    Efecte asupra sănătății
    Substanta cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

    – la nivelul sistemului nervos: cefalee, iritabilitate, astenie, parestezii;

    – la nivelul aparatului digestiv: greata, anorexie, uneori hepatita;

    – la nivelul sistemului hematopoietic (medulotoxicitate):

    – hipoplazie (la femei) cu anemie aplastica, leucopenie, trombocitopenie;

    – hiperplazie (la barbati) cu macrocitoza si hipercromie, hiperplazia globulelor albecu leucemie si limfosarcom (formele severe apar in special la persoanele cu grupa sanguina 0).

    – la nivelul tegumentelor si mucoaselor: iritatii tegumentare si conjunctivite, sindrom necrotic gingivobucal.

     

    • A crescut cazul bolilor de pneumonie la Călărași

    În rapoartele efectuate de Direcția de Sănătate Publică Călărași se observă cum gradul cazurilor de pneumonie pe anul 2018 este în creștere, peste 79% în mediul urban și 21% în mediul rural. 

     

    Potenţiale surse cu impact asupra atmosferei în judeţul Călăraşi :

    1 SC TENARIS SILCOTUB SA – Punct de lucru Călăraşi, Oţelărie: Poluanţi emiși Obs.: NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC
    2 SC SAINT GOBAIN GLASS SRL – Fabrică sticlă, poluanți emiși: NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC
    3 SC COMCEH SA Călăraşi Fabricare hârtie – NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC
    4 SC DONALAM SRL Călăraşi Laminor – NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC
    5 SC AIR LIQUIDE SRL Călăraşi Fabricare din instalaţia de IPPC – gaze industriale, producere gaze, industriale nu rezultă emisii poluante în atmosferă. (este considerată cu potential impact datorită profilului de activitate :obţinere gaze industriale : azot, oxigen, hidrogen)
    6 SC PREFAB SA Călăraşi Materiale de construcţii – NOX,SOX,CO2,Pulberi Non –IPPC
    7 SC DRUMURI SI PODURI SA – Călăraşi Staţie mixturi asfaltice – NOX,SOX,CO2,Pulberi Non – IPPC
    9 SP SPATII VERZI SA Călăraşi Staţie mixturi asfaltice – NOX,SOX,CO2,Pulberi Non – IPPC
    10 SC SIAD SA Călăraşi Fabricare gaze industriale. Din instalaţia de producere gaze industriale nu rezultă emisii poluante în atmosferă.
    11 SC PRIOBIOCOMBUSTIBIL SRL Lehliu Gară – Obţinere biocombustibil -emisii tehnlogice- COV -emisii din funcţionarea centralelor termice IPPC;
    12 SC KEMWTER CRISTAL SA Fundulea – Producere sulfat de aluminiu – SOx, pulberi totale, aerosoli acid sulfuric
    IPPC;
    13 SC PRIOEXTRACTIE SRL- Lehliu Gară – Producere uleiuri şi grăsimi -emisii tehnlogice- COV -emisii din funcţionarea centralelor termice IPPC;
    14 SC AVICOLA CĂLĂRAŞI – Creşterea păsărilor – Amoniac IPPC
    15 SC NUTRICOM SA Olteniţa – Creşterea animalelor – Amoniac IPPC

    • Responsabilitatea pentru elaborarea și implementarea măsurilor incluse în plan revine primăriei și a Consiliului Județean Călărași

    În situația în care doar pentru un singur poluant se depăşeşte valoarea limită prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, așa cum s-a întâmplat acum la Călărași, se întocmește un plan de calitate, iar în cazul în care pentru același areal se depăşesc valorile limită pentru doi sau mai mulți poluanți, atunci se va întocmi un plan integrat de calitatea aerului.

    Planul integrat de calitatea aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punct de vedere al eficienței lor, pe care cei responsabili de activitate trebuie să le ia astfel încât, pentru poluanții atmosferici considerați în evaluarea calităţii aerului, să fie atinse valorile limită sau, după caz, valorile țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 din Legea nr. 104/2011.

    • Ce pot face autoritățile locale?

    Autoritățile locale și agenții economici de pe teritoriul judeţului Călăraşi trebuie să se implice urgent în problema calității aerului. Operatorii economici care se află sub incidenţa directivelor europene trebuie să ia măsuri
    pentru limitarea emisiilor prin aplicarea măsurilor cuprinse în programele de conformare, astfel încât să se respecte cerinţele BAT (n.r. best available techniques) şi limitele impuse prin autorizaţiile de mediu.

    Alte măsuri pentru îmbunătățirea calității aurului:

    • îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor interioare din municipiul Călărași prin refacerea și modernizarea străzilor interioare din municipiul Călărași.
    • Reducerea impactului traficului intern asupra calităţii aerului
    • Încurajarea folosirii bicicletelor și a vehiculelor electrice
    • Taxe de congestie/aglomeraţie în trafic (introduse deja în marile orașe)
    • Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin
    • Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
    • Interzicerea folosirii motoarelor diesel.
    • Stimulente financiare pentru renunțarea la mașinile vechi
    • Taxe de parcare crescute pentru centrul orașului
    • Reduceri/bonusuri pentru tranziția la mersul cu bicicleta
    • Reduceri/bonusuri pentru tranziția la transportul în comun
    • Introducerea de zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
    • Reglementări locale specifice pentru zonele de construcții
    • Achiziții publice de autobuze electrice
    • Campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului
    • Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului
    • Piste de biciclete
    • Parcuri și zone verzi

    Notă: În acest moment, cele două stații de monitorizare a calității aerului nu sunt funcționale.